Cateva fotografii si alte cateva ganduri din mica noastra tura din Hasmas de pe 3 Iunie.
Participanti: copiii Brebi, Budei, Ciubotari si Chirieci si ajutor de nadejde, Irina Tudosa (Burghelea)
cu o seară înainte fusesem la
Bucium. le-am adus acasă adormite. dimineaţă le băgăm în maşină în
aceleaşi haine şi plecăm spre Hăşmaş. acolo totul începe cu o masă
bogată. pentru prima oară purtam într-un rucsac haine, saci de dormit şi
mîncare pentru toţi 4. Aşa da !!
pornim spre Poiana Albă unde în iarnă făcusem revelionul
Zada îşi duce sacul de dormit şi cîteva papuşi. o cam bat bocancii la început dar după ce-i mai strîngem se rezolvă problema
Mihnea dormise cu rucsacul primit de ziua lui lîngă el şi acum zburda la deal
nimic neobişnuit, Zada urcă în fustă
urcăm în ceată unită, ne aşteptăm, facem pauze dese, copiii uită de urcuş fiindcă sunt împreună
Maria, senioara copiilor
Ana, junioara echipei, moţăie în rucsacul ei
cireşarii !
4x4 de ultimă generaţie coboară direct o pantă de la stînă
în curînd ajungem la refugiu. nu ştiam dacă e ocupat sau nu aşa că am luat cu noi corturi.
copiii transformă cabana în
tabăra lor şi nu mai ştim nimic de ei multă vreme. îşi şi întind sacii
şi saltelele pe acolo. copiii mari dom înauntru în timp ce cei mai mici
cu parinţii dorm la cort
mă rog, sau pe unde îi prinde somnul... la Irina se vede oboseala acumulată peste săptămînă
bineînţeles, cînd descoperă izvorul din apropiere se udă toţi care mai de care. Zada, din cap pană-n picioare!
zona e perfectă pentru copii şi foarte apoape de Iaşi
a doua zi, după o noapte cu o lună plină nemaipomenită, Ana e mult mai activă şi veselă. nici capul nu-i doare
în curtea "castelului" Teo pregăteşte "mîncare" pentru priţese şi Zada culege muguri. Maria împarte roluri.
pe la 11 dăm adunarea şi pornim spre Lacul Roşu dar pe alt traseu, punct albastru, paralel cu cel pe care am venit
ne regrupăm când trecem pe lîngă o ditamai stîna cu vreo 5 cîini flocoşi. orice baltă şi
băţ are rolul lui. copiii se iau tare bine împreună, chiar se vede că
sunt în elementul lor aici şi noi aştia mari ne bucurăm pe măsură.
Andrei e veşnic dezinhibat, bravo lui. cum să plece chiar acum cînd s-a descoperit o salamandră în balta asta?
bunica şi nepotul. ce frumos! Alex, eşi un norocos, sper că vezi asta!
frumoase zile! o să revenim aici!
Valentin Toader Chiriac
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu